Profesiunea solemna a Fratilor capucini: Daniel-Cosmin Constantin, Anton Tancau si Irimia Bejan

Custodia Fraților Capucini români a trăit sâmbătă, 31 iulie un moment deosebit: profesiunea solemnă a celor trei frați studenți, care, înconjurați de confrați, părinți, rude, și prieteni, și-au exprimat dorința de a trăi toată viața lor călcând pe urmele lui Cristos, după exemplul Sf. Francisc, al Fer. Ieremia și al celorlalți sfinți capucini, în sărăcie, ascultare și curățenie trupească și sufletească.
Sfânta Liturghie a fost prezidată de către Pr. Leonardo Izzo, Ministrul provincial al Capucinilor din Napoli (de care aparține și Custodia noastră), avându-i alături pe pr. Leon Budău, Custodele fraților capucini din România, pe Decanii de Trotuș și Bacău, Pr. Iosif Păuleț și Pr. Isidor Dâscă, pe părinții parohi ai comunităților parohiale de proveniență (Buzău, Lespezi și Galbeni), pe reprezentanții confraților conventuali, pe alți preoți din împrejurimi, și, bineînțeles, pe confrații capucini din țară și din Italia. După proclamarea Sfintei Evanghelii, a avut loc momentul atât de așteptat, cel al consacrării pe viață lui Dumnezeu al acestor trei suflete generoase, care prin gestul lor, vor să spună (printre altele!) tinerilor din ziua de azi că o viață dăruită pe deplin lui Dumnezeu nu este altceva decât o „abandonare” în brațele Binelui Suprem, cel atât de frumos cântat de Francisc în „Laudă Dumnezeului Celui Preaînalt”.

Profesiune de Credință

Credința mea? Nimic de n-aș avea,
Bune Isuse, să rămân aș vrea pe veci cu Tine…
Ruină chiar de-aș fi printre ruine,
Să mă-nfășoare-n veci Iubirea Ta…

Fără nimic de-al meu, Iubire sau Speranță,
doar Ție, Doamne Sfinte, voiesc ca să mă dărui,
în Viața Ta de veci eu năzui să mă nărui,
chiar dacă nu-s decât o păcătoasă zdreanță…

Flămând și gol, împins de toți spre moarte,
Vestea-ți cea Bună în veci vreau s-o trăiesc,
Aievea-n gând și-n faptă mereu să Te-ntâlnesc,
Tu, Cel atât de bun, Părintele a toate!

Morții să-i las aș vrea doar să-și îngroape roada;
Chemării Tale – prinos să-i dau prin fapte bune,
Sămânța Ta în mine un rod bogat s-adune,
Cuvintele-Ți s-alunge din mine-n veci tăgada!

Fr. Petre-Marian Ianoș, O.F.M. Cap.

Lasa comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.