Întâlnire a Familiei Franciscane

Cea de-a VIII-a Întâlnire a Familiei Franciscane din România

Click pe imagine pentru a vedea Albumul foto

În perioada 29-31 august 2016 a avut loc la Sanctuarul Fericitul Ierema Valahul din Onești, ce-a de a VIII-a Întâlnire a Familiei Franiscane din România. Tema întâlnirii a fost “Lăudați-l pe Domnul pentru că este bun, pentru că veșnică este îndurarea Lui” (Ps 118,1).

Fiecare dintre noi a avut și are întalniri importante în viața sa, însă cea cu adevarat importantă, este cred, întalnirea cu Dumnezeu.  De ce? Pentru că nu este o întalnire oarecare, ocazională și efemeră, ci o întâlnire care trebuie trăită cu toată existența, atenția și respectul cuvenit unui Dumnezeu Întreit. În această întâlnire trebuie să știm să-l recunoaștem, să-l ascultăm, să-l primim, și apoi să-l urmăm pe Isus; trebuie să ramânem în comuniune cu el care ne spune: “Fără mine nu puteți face nimic” (In 15,5).           

La o astfel de întâlnire, în data de 28 august, au pornit pe urmele Sfântului Părinte Francisc, reprezentanții celor două mari Ordine Franciscane reprezentate prin OFM, OFMConv și OFMCap, (Ordinul I), prin frații terțiari (Ordinul III), precum și prin acele circa 12 familii franciscane feminine prezente în România, care derivă din acestea. Iar cel de-al II-lea Ordin, adică al Clariselor, au fost alături de noi prin rugăciunea lor asiduă, în clausură și printr-o frumoasă scrisoare trimisă prin pr. Asistent spiritual.           

Pr. Alexandru Olaru OFMConv, președintele acestei comisii, a adresat un cuvânt de bun venit tuturor participanților și a prezentat tema întâlnirii de anul acesta. “De ce să-l lăudăm pe Domnul – ne-a întrebat părintele – răspunsul este simplu: “pentru că veșnică este îndurarea Lui”. Suntem în Anul Milostivirii și să nu uităm că rugăciunea de laudă ne face prosperi, ne aduce roade, iar dacă ne închidem formalității, rugăciunea devine sterilă, rece, fără gust.” Tot părintele, în sintonie cu tema duminicii a 22-a, ne-a vorbit despre umilință. Umilința, în starea ei genuină, ca într-un izvor este în Dumnezeu, în Preasfânta Treime. Sfântul Francisc de Assisi spunea: Dumnezeu este umilință. Ca să înțelegem mai bine, apa este simbolul cel mai potrivit al umilinței fiindcă spală și curăță lucrurile cele mai murdare fără să obiecteze, fără să se opună; din poziția în care se află, apa tinde întotdeauna să ocupe locurile cele mai de jos, văile și adâncurile. Cu cât mai înalt vrei să fie edificiul – turnul sfințeniei –, cu atât mai adâncă trebuie să fie temelia smereniei, spune sfântul Augustin. Cu această atitudine ne-a îndemnat părintele să trăim aceste zile de har și comuniune. 

În prima zi programul a fost foarte intens dar și încărcat de spiritualitate. La sfânta liturghie celebrată de pr. Lucian Dumea, Custode al OFMCap, el ne-a prezentat câteva asemănări dintre sfântul Ioan Botezătorul și sfântul Francisc de Assisi, care la diferență de secole, amândoi săraci și umili au pregătit căile Domnului, unul prin cuvânt iar altul prin mărturie. A urmat prezentarea După Lecției 13, cu tema “Misiunea franciscană și vestirea cuvântului”. Pr. Albert Goșman OFMCap, a prezentat un material deosebit de valoros structurat în trei părți: a predica dintr-o situație trăită; fundalul contemplativ al Vestirii; a predica din propria istorie. Am avut ocazia să învățăm că dacă până la Francisc predicau doar episcopii, preoții și diaconii, el care a ars ca o flacără din iubire pentru Cristos, a început să predice împreună cu frații săi prin modul lor de viață. “A predica prin propria noastră viață, înseamnă ca noi să intrăm în contact cu experiențele noastre personale și cu cele comune, cu conștiința că Dumnezeu este prezent în ele cu intenția de a le da mai departe.” După o scurtă pauză au urmat discuțiile pe grupuri. S-au format șase grupuri care au avut ca temă de discuție: “Cum înțeleg misiunea de Franciscan în viața mea și a comunității unde trăiesc eu astăzi?” Un moment de o profundă încărcătură spiritual a fost cel al Liturgiei penitențiale, în cadrul cărea, participanții au avut posibilitatea să se spovedească. Urmat apoi, de Adorația Euharistică unde Isus prezent în Sfânta Euharistie a venit în mijlocul nostru pentru a ne întreba “Cum mă iubești tu pe Mine?”        

A doua zi, programul a continuat cu o excursie la Borzești, unde s-a vizitat biserica ortodoxă ctitorită de Ștefan Cel Mare, iar un ghid extraordinar, ne-a povestit legenda “Stejarului din Borzești”, prezentându-ne, apoi, la Muzeul Culturii din localitate, și obiectele deosebit de valoroase care au aparținut istoriei religioase a poporului nostru. Următorul popas a fost la biserica romano-catolică din Pralea, unde s-a oficiat Sfânta Liturghie de către pr. Sorin Giurgi, Vicarprovincial al OFMConv. În predica sa părintele a spus că Biserica trebuie să asculte de îndemnul papei Francisc și să iasă în lume în întâmpinarea celor săraci, bolnavi și să la aline suferințele chiar și cu riscul de a devein o “biserică accidentată”. Ultimul popas a fost la Mănăstirea Bogdana, o frumoasă mănăstire ortodoxă, unde ecumenismul a pătruns frumos și luminos în inimile tuturor.          

Cea de-a treia zi a fost la fel de frumoasă. Sr. Camelia-Agneza (aspirantă), a prezentat în mare Institutul din care face și anume: “La comunità dei Figli del divino amore”, de la Medjugorje, fondată de Madre Rosaria dând mărturia propriei sale convertiri. În continuare frații terțiari de la București, au prezentat activitatea pe care o desfășoară împreună cu frații franciscani în slujirea celor marginalizați de pe străzi sau în canale. Fapte concrete de milostivire prin care frații îl duc pe Isus asemeni lui Francisc în mijlocul celor săraci, încercați și suferinzi. 

După încheierea acestui moment, toți participanții au avut ocazia să-și exprime creativitatea lor prin realizarea, din dopuri de plastic adunate timp de un an, a trei tablouri sugestive: Isus Milostiv, Fericitul Ieremia și Logo-ul  Anului Milostivirii, a cărei semnificația a fost prezentată de pr. Alexandru Olaru. Scopul a fost acela de a conștientiza mai mult importanța ecologiei. Tablourile au fost oferite mai apoi la ofertoriu. Un moment așteptat cu interes a fost cel al prezentării discuțiilor pe grupuri. Ideea care a parcurs ca un fir roșu toate discuțiile a fost aceea că fiecare dintre noi, acolo unde trăim și muncim avem datoria de a-L duce pe Isus. De altfel sau prezentat chiar modalități concrete prin care acest lucru este posibil.

Seara s-a încheiat cu un mini-concert religios, într-o atmosferă plăcută, prin cântece și poezii unde atât frații cât și surorile l-au lăudat pe Domnul. Mulțumim Domnului pentru că ne-a însoțit și în aceste zile și îl lăudăm pentru că veșnică este îndurarea lui.       

Pace și bine!  

Comisia Interfranciscană Națională

Lasa comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.