Cale liberă pentru beatificarea a doi preoți libanezi
Papa Francisc a avansat miercuri cauzele de beatificare sau canonizare pentru nouă bărbați și femei, inclusiv doi preoți libanezi martirizați sub imperiul otoman. Pr. Leonard Melki și pr. Thomas Saleh erau frați și misionari capucini în Turcia de astăzi. Ei au fost arestați, torturați și martirizați de forțele imperiului otoman în 1915 și, respectiv, în 1917. Melki a primit o alegere: să se convertească la islam și să fie eliberat sau să moară ca creștin. Refuzând să facă apostazie, preotul libanez a fost nevoit să meargă cu peste 400 de prizonieri creștini în deșert, unde a fost ucis „în ură față de credință” la 11 iunie 1915, alături de Fericitul Arhiepiscop armean-catolic Ignatius Maloyan, care a fost beatificat de Papa Ioan Paul al II-lea în 2001.
Saleh a fost arestat și condamnat la moarte după ce a adăpostit un preot armean în timpul genocidului armean. Înainte de moartea sa, el a spus: „Am încredere deplină în Dumnezeu, nu mă tem de moarte”, potrivit Ordinului Capucinilor din Liban. Papa Francisc a recunoscut martiriul lui Melki și Saleh pe 28 octombrie, precum și cel al altor doi martiri: al pr. Luigi Lenzini, care a fost ucis în Italia în 1945, și al braziliancei Isabel Cristina Mrad Campos, ucisă în 1982 la vârsta de 20 de ani, pentru că s-a opus violului. În urma unei întâlniri cu Cardinalul ales Marcello Semeraro, prefectul Congregației pentru Cauzele Sfinților, Papa a aprobat și minuni atribuite la trei fondatori ai ordinelor religioase.
Fericitul Giustino Maria Russolillo (1891-1955), preot, poate fi acum canonizat, după ce Papa a aprobat un al doilea miracol atribuit mijlocirii sale, implicând vindecarea în 2016 a unei persoane consacrate, suferind de leziuni respiratorii grave, aparținând ordinului pe care l-a fondat la Napoli, potrivit Vatican News. Russolillo era preot paroh în Napoli, foarte apreciat ca director spiritual și predicator. A fondat Societatea Vocațiilor Divine, cunoscută și sub numele de Părinții Vocaționisti, și Congregația Surorilor Vocațiilor Divine.
Papa Francisc a aprobat, de asemenea, un miracol atribuit mijlocirii unei călugărițe poloneze oarbe, venerabila Róża Maria Czacka (1876-1961). Czacka a suferit de probleme la ochi de la o vârstă fragedă și și-a pierdut complet vederea la vârsta de 22 de ani. Și-a dedicat viața ajutând alți oameni orbi, înființând o unitate de învățământ pentru nevăzători în Varșovia în 1909. Această lucrare a condus-o să își descopere chemarea la viața consacrată, iar în 1918 a fondat Congregația Surorilor Franciscane, Slujitoarele Crucii, dedicată slujirii nevăzătorilor. Un alt fondator care poate fi beatificat acum este Venerabila Maria Lorenza Requenses din Longo, o nobilă spaniolă din secolul al XV-lea, care a fondat Spitalul Incurabililor din Napoli și o mănăstire de călugărițe capucine, după ce a rămas văduvă.
Prin decretul Congregației Cauzelor Sfinților, Papa a recunoscut și trăirea eroică a virtuților de către fratele brazilian Roberto Giovanni (1903-1994) al Congregației Sfintelor Stigmate, care și-a dedicat lunga viață slujirii celor săraci și bolnavi, și trăirea eroică a virtuților de către Maria Tereza a Inimii lui Isus (1844-1908), cofondatoare a Slujitoarelor Inimii Divine a lui Isus, în Spania.
Sursa: www.catholica.ro
***
