Ministrul provincial din Italia în vizită la Custodia „Fericitul Ieremia” din România a fraţilor capucini

Fr. Gianluca Savarese, ministrul provincial, şi Consiliul Provincial din Campania-Basilicata (Italia) au vizitat Custodia „Fericitul Ieremia” din România a Fraţilor Minori Capucini în a doua jumătate a lunii noiembrie 2025. Custodia „Fericitul Ieremia” din România aparţine Provinciei Campania-Basilicata care îl are ca ministru provincial pe fr. Gianluca Savarese.

În intervalul 15-28 noiembrie 2025, fr. Gianluca Savarese, ministrul provincial al Provinciei Fraţilor Minori Capucini de Campania-Basilicata, a realizat vizita fraternă canonică în Custodia „Fericitul Ieremia” a Fraţilor Minori Capucini din România. În perioada 17-21 noiembrie, la această vizită s-au adăugat şi consilierii provinciali: fr. Giampiero Canelli, fr. Gabriele De Vivo, fr. Massimo Poppiti şi fr. Francesco Lucchetti.

Pe parcursul vizitei fraterne, ministrul provincial a dedicat timp suficient fiecărei fraternităţi pentru discuţii individuale cu fiecare frate. Consilierii au avut oportunitatea de a vizita şi interacţiona cu trei dintre cele cinci fraternităţi: Slobozia, Oneşti şi Roman. Pentru următoarea vizită a Consiliului, se recomandă ca itinerariul să includă şi fraternităţile care nu au fost încă vizitate: Sighetu Marmaţiei şi Târgu Lăpuş.

La data de 19 noiembrie, fraţii Custodiei s-au reunit la Oneşti pentru o zi de împărtăşire, formare şi prezentare către Consiliul provincial a activităţilor sociale şi pastorale desfăşurate în cadrul tuturor comunităţilor custodiei. Evenimentul a debutat cu un moment dedicat formării, având ca temă Testamentul Sfântului Francisc. Prezentarea a fost susţinută de fr. Massimo Poppiti, care a expus, într-un mod accesibil, importanţa acestei scrieri aparţinând Sfântului Francisc din Assisi.

Testamentul Sfântului Francisc din Assisi este ultima scriere, un fel de „discurs de adio” adresat fraţilor, în care îşi povesteşte experienţa spirituală şi lasă îndemnuri pentru viitor. Redactat puţin înainte de moarte (1226), nu are valoare juridică precum o regulă, dar reprezintă un document de mare valoare spirituală şi autobiografică.

La baza Testamentului stă: experienţa personală a convertirii (întâlnirea cu leproşii), fidelitatea faţă de evanghelie (fără compromisuri), iubirea faţă de Biserică şi fraţi (sărăcie, ascultare, fraternitate).

Sfântul Francisc nu vorbeşte ca legiuitor, ci ca tată şi frate, care îşi aminteşte experienţa şi ne invită să rămânem fideli evangheliei. Temele principale sunt: memoria convertirii: „Domnul m-a condus între leproşi şi ceea ce mi se părea amar s-a schimbat în dulceaţă a sufletului şi a trupului”; fidelitate faţă de evanghelie: regula fraţilor este evanghelia, trăită în simplitate şi sărăcie, ascultare şi comuniune; respect faţă de preoţi şi Biserică, prin care primim Trupul şi Sângele lui Cristos; sărăcie şi fraternitate: „Fraţii să se ferească de a primi biserici sau case sau orice altceva, ci să fie ca pelerini şi străini în această lume”; şi binecuvântarea finală: invocă iubirea reciprocă şi fidelitatea faţă de Domnul.

Testamentul este ultimul apel al lui Francisc de a rămâne fideli evangheliei, de a fi o evanghelie vie, un îndemn la iubire şi fraternitate care continuă să inspire şi astăzi familia franciscană şi Biserica întreagă.

Programul a continuat cu celebrarea Sfintei Liturghii de către fr. Gianluca Savarese şi fraţii Custodiei. La început, fr. Cristinel a invitat participanţii să aducă mulţumiri lui Dumnezeu pentru realizările Fraţilor Capucini în România şi a îndemnat la rugăciune pentru toţi cei care au contribuit semnificativ la activitatea Custodiei: fr. Mario Querini, fr. Vittorio Clemente, fr. Petre Marian Ianoş, fr. Ubaldo Oliviero, fr. Leonardo Izzo, fr. Valentino Parente, fr. Giuseppe Donelli, fr. Cicero Diaz Sampaio şi fr. Giovanni Barchetta.

În cadrul predicii, fr. Gianluca Savarese a evidenţiat frumuseţea şi curajul de a fi fraţi capucini, structurând mesajul său în mai multe puncte relevante: Frumuseţea: Simplitatea evanghelică: trăirea radicală a sărăciei franciscane; Fraternitatea trăită: viaţa comună ca semn al unităţii; Aproape de oameni: prezenţă umilă şi concretă în parohii, misiuni, lângă săraci;Spiritualitate profundă: rugăciune simplă şi intensă, ce uneşte contemplaţia cu slujirea; Curajul: Fidelitate faţă de evanghelie: a trăi fără nimic propriu într-o lume a consumului; Misiune universală: plecarea în ţinuturi îndepărtate pentru a vesti evanghelia; Mărturie de pace: aducerea reconcilierii prin blândeţe;Slujire ascunsă: curajul de a trăi fără zgomot, în rugăciune şi slujire.

Frumuseţea şi curajul de a fi fraţi capucini se nasc din această moştenire: frumuseţea unei vieţi libere, sărace şi pline de bucurie şi curajul de a rămâne fideli evangheliei, chiar şi atunci când lumea merge în altă direcţie.

Chemarea de a fi fraţi capucini este un invitaţie la autenticitate: a fi semn de pace, de fraternitate şi de speranţă în mijlocul oamenilor. Sfântul Francisc ne cheamă să fim evanghelie vie. Aceasta este moştenirea lui, acesta este darul capucinilor pentru lume.

După ce i-am mulţumit lui Dumnezeu adunându-ne în jurul altarului, ne-am regăsit la sala de mese pentru a ne bucura de o agapă frăţească şi de darul de a fi fraţi. Nu au lipsit spaţiile de fraternitate, destindere şi descoperire a teritoriului pentru fraţii ospeţii, pentru a vedea frumuseţea pe care ţara noastră le oferă.

Suntem recunoscători Domnului pentru toate darurile revărsate de Duhul Sfânt asupra noastră prin vizita fraternă a ministrului provincial, prin darul fraţilor şi al fraternităţii. Prin mijlocirea Preacuratei Fecioare Maria, a Sfântului Francisc de Assisi şi a Fericitului Ieremia, îl rugăm pe bunul Dumnezeu să îi binecuvânteze pe fraţii capucini şi să le dea mereu curajul de al vesti pe Isus Cristos prin viaţa lor!

Pace şi bine!