„Știa totul despre suferința mea…”

          

Mărturie… spre slava lui Dumnezeu care lucrează prin sfinții săi.

Am avut fericirea să citesc cartea cu viața Fericitului Ieremia imediat după ce a fost beatificat. Meditam mereu la viața lui simplă dar plină de credință și curaj. Era pentru prima oară când citeam despre un român sfânt ajuns la cinstea altarelor. Eu aveam probleme de sănătate de la vârsta de 16 ani, iar de la vârsta de 17 ani am urmat mai multe tratamente.

În anul 1985 m-am căsătorit. Știam că nu voi avea copii, doar Dumnezeu ar fi putut face un miracol. Am început să mă rog și să postesc în fiecare zi de luni, având credința că Fericitul Ieremia îmi va înțelege rugăciunile, pentru că vorbim aceeași limbă. Vreau să vă spun că mă rugam mereu.

În anul 1990, în luna mai, am avut un vis: Mă aflam pe un câmp iar deodată, în depărtare, l-am văzut pe Fericitul Ieremia, la poarta mănăstirii, pe care o închidea, terminând de vindecat bolnavii. Atunci l-am strigat: „Fericite Ieremia!!!” Iar el s-a oprit și a așteptat să ajung. Mi-a făcut semn să intru și să mă întind pe targă, care era pe jos.           

Așezându-mă pe targă i-am spus: „Fericite Ieremia, tare mă doare burta.” Iar el a pus palma pe burta mea și mi-a făcut semn să mă ridic. În acel moment, chiar dacă nu a scos nici un cuvânt ci doar a zâmbit, am înțeles că știa totul despre suferința mea.           

Era în anul 1990, luna mai, lună în care făcusem deja tratamentul, iar de atunci nu a mai fost nevoie. Imediat am înțeles că nu a fost doar un vis, miracolul avusese loc. După 8 luni am rămas însărcinată și am născut un băiat, după care au mai urmat doi băieți și două fete.     

Fericitul Ieremia este un mijlocitor puternic la Dumnezeu Tatăl.       

Mărturie primită sub formă de comentariu la una
din paginile secțiunii „Mărturii contemporane”