Craciun 2010: Ministrul General

Scrisoare de Crăciun 2010
“Iar Mama sa păstra toate acestea în inima ei”
(Lc. 2, 51)
Prot. N. 01061/10
Dragi confrați,
sunt bucuros să vă adresez și în acest an felicitările mele cu ocazia Crăciunului și să vă propun, cu simplitatea
unui confrate, o inițiativă pentru a îmbogăți Sfântul Crăciun.
În ultima Circulară “Scoală-te și umblă”, care are ca temă formarea permanentă, la nr. 23 am citat o frază din
Constituțiunile noastre: “Rugăciunea minții este maestra spirituală a fraților” (nr. 52, 6). Cât aș vrea ca orice
frate al Ordinului să i-a aminte la această afirmație și, recunoscând-o drept adevăr, să o trăiască cu toată
simplitatea.
Învață-ne să medităm!
Sper din suflet că la Crăciun să înmugurească în fiecare dintre voi, după multa activitate avută în ministerul
pastoral și după osteneala fiecăruia pentru a face mai vie și mai frumoasă această sărbătoare în fraternitate,
dorința de a a face un popas și să vă îndrepte gândul asupra mesajului Crăciunului: “Astăzi, în cetatea lui David,
s-a născut pentru voi un Mântuitor, care este Cristos Domnul” (Lc. 2, 11).
Nașterea lui Ioan și nașterea lui Isus au trezit în suflete stupoare, iar mulți și-au manifestat-o prin laude și
cânt. Însă au fost și unii care au ascultat, adică au găsit timpul necesar pentru o ascultare profundă, alegând
astfel să-și deschidă o cale spre reculegere. Lumea ascultă vorbindu-se despre acele fapte nemaiauzite care s-au
întâmplat, vorbește despre ele cu multă bunăvoință. Promisiunile lui Dumnezeu se apropie de împlinire. Această
ascultare atentă ne conduce să păstrăm în inima fiecăruia dintre noi aceste evenimente legate de nașterea
Pruncușorului, iar ceea ce se întâmplă în jurul lui este tocmai ceea ce a fost spus, sau nu s-a spus despre El.
Exemplul și modelul acestei stări interioare este Maria, Mama lui Isus. Evanghelistul Luca, cu puține, dar
incisive cuvinte, descrie această stare sufletească a Mariei: “Maria, în ceea ce o privea, păstra toate acestea,
meditându-le în inima ei” (Lc. 2, 19). Să învățăm și noi de la ea!
Le păstra în suflet.
Există un loc privilegiat unde păstrăm tot ce se întâmplă, iar acesta este inima noastră, înlăuntrul nostru, în
intimitatea noastră. Pentru a intra în spațiul interior al inimii este necesar să căutăm un loc potrivit și să ne
acordăm timpul necesar!
Ceea ce trebuie să facem este exprimat prin două verbe: a păstra (1) și a medita. Maria păstrează în inima ei
cuvintele care explicau evenimentul, Ea însăși le vede și le trăiește. Maria face pasul ulterior spre o ascultare
conștientă, interioară și gândită, o ascultare inteligentă. “Verbul a asculta nu se referă doar al a-și aminti, ci
subliniază grija și atenția, asemenea situației în care avem în mâini un lucru prețios. A păstra (suntereo),
ne arată grija cu care Maria păstra în sine toate cuvintele auzite, fără a pierde niciunul, fară a schimba
niciunul: o păstrare cu grijă, prelungită în timp” (2).
Meditând.
Acest nou verb, a medita (sumballein) scoate în evidență o ulterioară precizare privind modul în care
Maria „păstrează” evenimentele și cuvintele. Nu se limitează doar la o conservare pasivă, inertă, ci este vorba
despre o păstrare activă și vie.
Această osteneală interioară, pe care o scoate în evidență verbul ales de evanghelist (a confrunta, a compara)
cere o legătură și o confruntare a unui fapt cu altul, căutând prin aceasta acea logică profundă, sensul și adevărul
acelor lucruri ce pot părea fără nici o legătură sau opuse între ele.
Despre Pruncușor se spun de fapt lucruri mari, minunate, însă El este totuși un copil înfășat și depus într-o
iesle. Cum să împaci între ele Măreția și Neputința, Slava și Sărăcia? Maria face aceasta în intimitatea inimii
sale, transformându-se astfel în figura–model a discipolului ce ascultă și înaintează pe cale.
Totul începe de la ascultare și de la înțelegere, apoi se clarifică de-a lungul timpului. Cuvântul ascultat (care
vine de la Dumnezeu, însă prin mijlocirea altora) este acela care iluminează tot ceea ce Maria vede și trăiește!
Dragă confrate, pentru sărbătoarea Crăciunului fă-ți un frumos dar. Ia-ți timpul necesar pentru a merge la
școala Mariei, Maica lui Dumnezeu. Nu-ți va părea rău, ba vei ieși din acest timp dedicat meditării îmbogățit și
reînnoit. Cu aceasta, îți doresc un Crăciun fericit, trăit prin îndelungate momente de interiorizare! Rezultatul va
fi uimirea, stupoarea și mulțumirea.
Roma, 23 decembrie 2010

Fr. Mauro Johri
Min. Gen. OFM Cap.

___________
(1) Luca vorbește de trei ori despre faptul de a păstra toate acestea în inimă: Lc. 1, 66; 2, 19; 2, 51.
(2) B. MAGGIONI, Il racconto di Luca, Assisi 2000, 61-62.

Lasa comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.