Duminica a V-a din Timpul Pascal

   
Sensurile Scripturii în Evangheliile duminicale:

Littera gesta docet:

litera ne învață faptele;

Quid credas allegoria:
alegoria, ce trebuie să credem;

Moralis quid agas:
morala, ce trebuie să facem;

Quo tendas anagogia:
anagogia ne arată scopul.
 
   
Litera:  

(Ioan 14,1-12): Isus pregătește un loc în cer celor care cred în ei. Credința în el este calea pentru ca fiecare să ajungă în locul său. Cine crede în el, îl posedă. Cine îl posedă pe Cristos prn credință, posedă Adevărul și Viața, deoarece Cristos este Calea, Adevărul și Viața. Cristos și Dumnezeu Tatăl sunt una, adică o singură substanță, așa cum înălțimea și lungimea unui cub sunt realități distincte, dar sunt același cub. Din acest motiv spunea Isus: "Cine mă vede pe mine îl vede pe Tatăl", și în alt loc: "Eu sunt în Tatăl și Tatăl este în mine". Și aceasta nu atât cu privire la ființă, ci mai ales cu privire la acțiune; de fapt, Cristos spune cuvintele Tatălui, și face faptele Tatălui. Și oricine îl posedă pe Cristos spune cuvintele lui Cristos și face faptele lui Cristos.

 
   
Alegoria:  
este alegoric a) "locul din cer" despre care vorbește Isus, deoarece nu este vorba de un loc fizic și nici material, ci este vorba de cunoașterea Adevărului și de posedarea Vieții. Iar cine îl posedă pe Cristos îl posedă și pe Dumnezeu Tatăl, pentru că sunt aceeași substanță; b) este alegoric - mai bine zis analogic - acel "a fi în" despre care vorbește Isus atunci când zice: "Eu sunt în Tatăl și Tatăl este în mine", pentru că are un sens diferit de cel fizic și material; în același fel este alegorică "ieșirea" lui Isus din Tatăl și "întoarcerea" lui Isus la Tatăl. Atunci când spunem "alegoric" înțelegem o chestiune de limbaj, de cuvinte, care au o semnificație diferită de ceea ce înțelegem noi. De exemplu: și noi spunem că o idee iese din capul nostru, sau că un gând ne revine în minte. Dacă nu ar fi așa, pasajul evanghelic ar conține o contradicție: de fapt, Isus spune că este în Tatăl (egò en tò Patrì) și imediat zice "mă duc la Tatăl" (egò pròs tòn Patèra poreùmai).  
   
Morala:  
Întregul discurs, destul de dificil, făcut de Isus în fața ucenicilor necunoscători, urmează după recomandarea: "Să nu se tulbură inima voastră". Isus știe că, din cauza necunoașterii noastre sau datorită cunaoșterii inexacte despre Dumnezeu, spiritul nostru este tulburat și îngrijorat. Cine ar putea răspunde întrebărilor stringente: de unde vin, de ce sunt pe pământ, ce va fi după moarte? Numai Isus, care a venit din cer și s-a întors în cer, ne poate da garanția păcii: suntem pe pământ asemenea unor plante mici care, într-o zi, vor fi plantate din nou în cer, adică în Dumnezeu. Nici o altă persoană din lume, fie ea filozof sau mistic, nu ne poate da garanția pe care ne-o dă Fiul lui Dumnezeu. Iar spiritul nostru este neliniștit până când nu va crede în mărturia lui Cristos!
   
Anagogia:  

Nu mereu cuvintele lui Isus sunt înțelese imediat, pentru că nu mereu vorbește în parabole. Pasajul evanghelic de astăzi solicită mintea noastră să facem anagogie, adică să ne înălțăm de la conceptele pământești, pentru a asimila conceptele divine. În alt loc, Isus zice: "Ceea ce vine din trup, trup este, ceea ce vine din Duh, duh este" (In 3,6). Noi, oamenii, aven suficiente cunoștințe despre lucrurile materiale și științifice, dar o cunoaștere slabă despre realitățile spirituale. Atunci când vom fi ridicați în înălțimile cerului - dar aceasta va fi după moarte - atunci vom cunoaște ceea ce Platon și misticii numesc adevărata Realitate!

 
   
Fr. Fiorenzo Mastroianni, O.F.M. Cap.   
 
***  
 

ORDINUL FRAȚILOR MINORI CAPUCINI - CUSTODIA "FERICITUL IEREMIA"
Adresa: B-dul Belvedere 7, cod 601091, mun. Onești, jud. Bacău
Telefon 0234 32 11 00 | Fax 0234 31 50 39