Duminica a II-a din Timpul Crăciunului

   
Sensurile Scripturii în Evangheliile duminicale:

Littera gesta docet:

litera ne învață faptele;

Quid credas allegoria:
alegoria, ce trebuie să credem;

Moralis quid agas:
morala, ce trebuie să facem;

Quo tendas anagogia:
anagogia ne arată scopul.
 
   
Litera:  

(Ioan 1,1-18): Fragmentul evanghelic de astăzi corespunde cu așa-numitul "prolog ioanian", imnul de preamărire al apostolului preaiubit și al Bisericii sale în fața măreției Fiului lui Dumnezeu, Isus, Cuvântul veșnic, Lumina adevărată, Începutul creației, venit în lume fără să fie recunoscut de ai săi, dar în care apostolul contemplă "gloria ca a unicului născut din Tatăl", "plin de har și de adevăr", din a cărui plinătate "am primit toți har după har".

 
   
Alegoria:  
Termenii Cuvânt și Lumină, cu care evanghelistul îl definește pe Fiul lui Dumnezeu, sunt alegorici în sensul că încearcă să exprime ceea ce nu se poate exprima. În limbajul grecesc termenul Logos, tradus cu termenul latinesc Verbum, se referă în mod simplu la cuvânt, expresie, imagine, amprenta Tatălui. Spune totul și nimic despre natura Fiului lui Dumnezeu. Termenul Lumină - în sens intelectual și moral - indică numai acea capacitate de a lumina mințile și inimile oamenilor; însă aceasta într-un mod vădit diferit de lumina fizică a soarelui și a lămpii. Cuvânt și Lumină sunt, totuși, cei mai potriviți termeni pentru a indica raportul lui Isus cu Tatăl (întrucât este Cuvânt) și raportul lui Isus cu oamenii (întrucât este Lumină). Și termenul Întuneric este alegoric, indicând omenirea păcătoasă. Refuzul de a primi Lumina din partea Întunericului este o alegorie care indică refuzul multor oameni față de Isus. Într-un oarecare fel, și termenul Glorie - prin care Ioan indică ceea ce se putea vedea din divinitatea lui Isus - este alegoric, pentru că nici un om nu poate vedea gloria lui Dumnezeu fără să moară. În sfârșit, expresia Născuți din Dumnezeu, care se referă la oameni, este alegorică pentru că numai Cuvântul este născut din Dumnezeu, numai oamenii fiind creați din nimic.  
   
Morala:  
Plângerea lui Ioan cu privire la refuzarea luminii din partea întunericului ar trebui să ne stârnească interesul cel puțin pentru două motive: 1) motivul natural și istoric: refuzul față de Isus comportă refuzul față de lumina sa, adică față de doctrina sa, care este, în sine, utilă pentru educarea și formarea integrală a omului și pentru schimbarea istoriei - făcută din războaie și ură, din ignoranță și răutate - într-o istorie a păcii și a iubirii, a înțelepciunii cerești și a oricărei forme de bunătate, deoarece "Legea a fost dată prin Moise, harul și adevărul prin Isus Cristos"; 2) motivul supranatural: refuzarea lui Isus reprezintă refuzarea viețiii veșnice, pentru că fără el nimic nu putem face, cu atât mai puțin nu putem ajunge în cer. De fapt, numai celui care îl primește pe el, Isus îi oferă posibilitatea de a deveni fiu al lui Dumnezeu.
   
Anagogia:  
Întreaga evanghelie este anagogie, adică impuls către înălțimi, iar Ioan, încă de la începutul evangheliei sale, de îndeamnă să profităm de oportunitatea (eksusìan) de a deveni fii ai lui Dumnezeu, doar crezând în numele lui.  
   
Fr. Fiorenzo Mastroianni, O.F.M. Cap.   
 
***  
 

ORDINUL FRAȚILOR MINORI CAPUCINI - CUSTODIA "FERICITUL IEREMIA"
Adresa: B-dul Belvedere 7, cod 601091, mun. Onești, jud. Bacău
Telefon 0234 32 11 00 | Fax 0234 31 50 39