Duminica a doua a Paștelui

   
Sensurile Scripturii în Evangheliile duminicale:

Littera gesta docet:

litera ne învață faptele;

Quid credas allegoria:
alegoria, ce trebuie să credem;

Moralis quid agas:
morala, ce trebuie să facem;

Quo tendas anagogia:
anagogia ne arată scopul.
 
   
Litera:  

Ioan 20,19-31: În seara aceleiași zile, prima a săptămânii, deși ușile locului în care erau discipolii, de frica iudeilor, erau încuiate, a venit Isus, a stat în mijlocul lor și le-a zis: "Pace vouă!" Zicând aceasta, le-a arătat mâinile și coasta. Discipolii s-au bucurat văzându-l pe Domnul. Atunci, Isus le-a zis din nou: "Pace vouă! Așa cum m-a trimis Tatăl, așa vă trimit și eu pe voi". Și, spunând aceasta, a suflat asupra lor și le-a zis: "Primiți-l pe Duhul Sfânt! Cărora le veți ierta păcatele, le vor fi iertate; cărora le veți ține, le vor fi ținute". Însă Toma, unul dintre cei doisprezece, cel numit "Geamănul", nu era cu ei când a venit Isus. Așadar, ceilalți discipoli i-au spus: "L-am văzut pe Domnul!" Dar el le-a zis: "Dacă nu voi vedea în mâinile lui semnul cuielor și nu-mi voi pune degetul în semnul cuielor și nu-mi voi pune mâna în coasta lui, nu voi crede". După opt zile, discipolii lui erau iarăși înăuntru, iar Toma era împreună cu ei. Isus a venit, deși ușile erau încuiate, a stat în mijlocul lor și a zis: "Pace vouă!" Apoi i-a spus lui Toma: "Adu-ți degetul tău aici: iată mâinile mele! Adu-ți mâna și pune-o în coasta mea și nu fi necredincios, ci credincios!" Toma a răspuns și i-a zis: "Domnul meu și Dumnezeul meu!" Isus i-a spus: "Pentru că m-ai văzut, ai crezut. Fericiți cei care nu au văzut și au crezut!" Isus a mai făcut înaintea discipolilor și multe alte semne, care nu sunt scrise în cartea aceasta. Acestea însă au fost scrise ca să credeți că Isus este Cristos, Fiul lui Dumnezeu și, crezând, să aveți viață în numele lui.

 
   
Alegoria:  
Nu se vede altă alegorie în pasajul de astăzi decât aceea a ușilor încuiate și a absenței lui Toma. Ușile încuiate prin care intră Isus în cenacol sunt simbolul multor realități umane în care Dumnezeu intră oricum: a) în istoria umană, din care omul încearcă să îl îndepărteze pe Dumnezeul cel adevărat; b) în mintea și în inima multora, care se închid în fața credinței; c) în națiuni, familii, civilizații, culturi, filosofii care au pretins sau pretind să îl excludă pe Dumnezeu. - Absența lui Toma pare să facă aluzie la "cei întârziați" cu inima și cu mintea, care nu resping ci amână cu o altă ocazie sau alte semne actul credinței. Aceștia nu merită această "fericire" proclamată de Isus pentru cei care - în trecut, în prezent și în viitor - cred fără prea multe pretenții. Iar acesta este un apanaj aș celor "curați cu inima", care știu să îl vadă pe Dumnezeu cu ochii închiși!... Este un apanaj al "celor înțelepți ca șerpii" și totodată "simpli ca porumbeii"...  
   
Morala:  
Cu privire la ușile încuiate, este necesar să reascultăm strigătul sfântului papă Ioan Paul al II-lea: "Deschideți ușile lui Cristos", și "Nu vă fie teamă". Isus spunea: "nu vă fie teamă de cei care ucid trupul, dar nu au putere să ucidă sufletul" (Mt 10,28). Evanghelistul Ioan explică motivul pentru care a descris cele două apariții ale lui Isus, și în mod deosebit împietrirea inimii lui Toma: aceste fapte, spune el, "s-au scris ca să credeți că Isus este Cristos, Fiul lui Dumnezeu și, crezând, să aveți viață în numele lui." Fără credință este imposibil să fim plăcuți lui Dumnezeu. Isus dorea să fie crezut pentru cuvântul său; dar, ca orice persoană care respectă drepturile celorlalți, nu ezită să arate acele "semne" ale credibilității, de care sunt pline cele patru evanghelii. De unde să plecăm? De la "a vrea" să credem. Toma, în ciuda a toate, era dispus să creadă, chiar dacă în anumite condiții, și a fost răsplătit. Cine nu vrea să creadă nu va crede nici în fața lui Cristos cel înviat.
   
Anagogia:  
A crede este anagogie, pentru că înseamnă a ne ridica din propria lene și din propriile inerții morale și intelectuale. Credința permite omului să se ridice de la cele materiale la cele spirituale. Credința conduce la iubire: cine nu îl crede pe cel care îi zice "te iubesc", nu se logodește și nu se căsătorește, și nu se va simți niciodată iubit. De fapt, a crede înseamnă a avea încredere.  
   
Fr. Fiorenzo Mastroianni, O.F.M. Cap.   
 
***  
 

ORDINUL FRAȚILOR MINORI CAPUCINI - CUSTODIA "FERICITUL IEREMIA"
Adresa: B-dul Belvedere 7, cod 601091, mun. Onești, jud. Bacău
Telefon 0234 32 11 00 | Fax 0234 31 50 39